Naționalizările au trecut Atlanticul

sectorul public

Tot mai multe state europene răspund în fața problemelor cu care se confruntă economiile naționale prin susținerea acestora cu bani de la bugetul de stat, fapt ce a condus la o supra-dimensionare a fiscalității și a sectoarelor publice, care susțin cu banii colectați din taxe și impozite, în unele cazuri, peste jumătate din activitatea economică.

Factorul determinant pentru criza datoriilor suverane cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană (UE) a fost criza financiară majoră declanșată în 2007 în Statele Unite ale Americii (SUA).

La vremea aceea, factorii de decizie și toți cei implicați în fenomenul economic (economiști, mass media de profil) au vorbit despre cât de mare sau de mic este riscul de contagiune, s-au iscat adevărate controverse în legătură cu șansele pe care le avea criza financiară declanșată în America să treacă oceanul în Europa.

Dat fiind gradul mare de conexiune dintre cele două economii și faptul că marile concerne financiare și economice internaționale se întind pe ambele continente, criza nu a avut, după cum se știe, nicio problemă să se răspândească pe bătrânul continent, UE fiind cea care se confruntă în prezent cu o situație mai critică decât SUA.

Dar iată că economia europeană s-a ”molipsit” nu doar cu dezechilibrele financiare și economice, ci și cu modul american de a răspunde acestor probleme.

Atunci când guvernul american a ales să adopte planurile de salvare a marilor concerne financiare și industriale prin susținerea lor cu sume imense de bani publici, nu puține au fost vocile care i-au acuzat pe guvernanții de peste ocean de naționalizare și de trecerea de la capitalism la socialism.

Un fenomen oarecum similar se petrece acum în tot mai multe din țările dezvoltate ale UE, cu diferența că cei ce conduc guvernele europene au ales o cale mai discretă, în comparație cu controversele publice stârnite în America de aceste măsuri.

Rezolvarea crizei economice a fost privită de liderii europeni doar prin prisma creșterii fiscalității, ceea ce a condus la supra-dimensionarea sectoarelor publice și la creșterea semnificativă a acestora în economiile statelor UE.

Dacă până înainte de criză doar în țările scandinave se putea vorbi de un nivel foarte mare al fiscalității și de sectoare publice care să domine economia, în prezent produsul intern brut (PIB) este alcătuit în proporție de peste 48% din veniturile provenite din taxe și impozite în nu mai puțin de șapte state europene.

Iar țări precum Franța și Austria au mai mult de jumătate din economii implicate în sectorul public și finanțate prin taxe și impozite.

Toate astea în condițiile în care discursul oficial al liderilor europeni se centrează pe reformele de factură neo-liberală privind diminuarea rolului sectoarelor publice în economia liberă, iar țări în curs de dezvoltare, cu economii emergente, precum România, sunt forțate de troica UE – Fondul Monetar Internațional – Banca Mondială să își privatizeze nu doar companiile de stat, dar și sistemele de pensii, de sănătate și de învățământ.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.