Reformele economice în UE, doar pentru căței

reforme ue

Țările vestice, cu economii dezvoltate din Europa, răspund celei mai îndelungate crize economice cu care s-a confruntat bătrânul continent impunând doar economiilor emergente să adopte reforme drastice, în timp ce ele se mulțumesc să aștepte și să crească fiscalitatea, se arată într-un document de lucru al Fondului Monetar Internațional semnat de economiștii americani Carmen M. Reinhart și Kenneth S. Rogoff și dat publicității în decembrie 2013.

Astfel, cei doi economiști spun despre factorii de decizie ce conduc economiile vest-europene că privesc cu superioritate țările de la periferia UE, trăind cu impresia greșită că economiile dezvoltate sunt intangibile și își pot reveni din criza datoriilor suverane cu care se confruntă fără a apela la reforme structurale.

În timp ce ”setul de măsuri standard” pe care l-au impus economiilor emergente a inclus restructurarea și conversia datoriilor, creșterea inflației, controlul capitalurilor și alte forme de represiune financiară, politica oficială a economiilor dezvoltate a plecat de la premisa că sustenabilitatea datoriilor suverane poate fi obținută doar printr-un mix de austeritate, toleranță și creștere.

Această abordare contrazice realitatea istorică, completează Carmen M. Reinhart și Kenneth S. Rogoff, făcând precizarea că, de-a lungul timpului, nici cele mai avansate economii nu au putut să iasă din datorii fără măsuri de represiune financiară, creșterea inflației și restructurarea pasivelor.

20 de ani de stagnare

Mai mult decât atât, istoria a dovedit, spun cei doi economiști, că în perioadele în care țările dezvoltate au avut datorii guvernamentale foarte mari, a fost nevoie și de 20 de ani ca economia să reintre pe o tendință ascendentă.

Concepția factorilor de decizie ai economiilor dezvoltate din vestul Europei este aceeași ca înainte de 2007-2008, guvernanții trăind cu impresia că țările bogate sunt invulnerabile în fața crizelor financiare.

Carmen M. Reinhart și Kenneth S. Rogoff afirmă că liderii europeni nu au învățat nimic din cei cinci ani de criză (2008-2012) prin care au trecut, continuând să arunce greul reformelor strict în spatele economiilor emergente.

Chiar dacă ieșirea din criză a economiei europene a depășit și cele mai pesimiste așteptări, conducătorii Uniunii Europene (UE) continuă să subestimeze adâncimea și durata recesiunii.

Autorii documentului menționează că adoptarea de către economiile dezvoltate a măsurilor de represiune financiară, de creștere a inflației și de restructurare și conversie a datoriilor guvernamentale pot avea, pe termen scurt, efecte negative, ca orice reforme, dar că pe termen lung sănătatea economei europene nu ar avea decât de câștigat.

Mai ales că, dacă liderii europeni își mențin scenariile optimiste pe termen mediu și lung, fără să apeleze la reformele amintite, își vor pierde, în cele din urmă, credibilitatea. Costurile restructurării datoriilor guvernamentale în viitorul apropiat ar fi mult mai mici decât o amânare a rezolvării problemelor cu care se confruntă mai multe guverne europene, completează cei doi economiști.

La orizont, impozitarea averilor

Șase țări membre UE au deja o datorie guvernamentală raportată la produsul intern brut (PIB) de peste 90%, se arată în studiul citat. Țări care acum doar câțiva ani nu aveau nicio problemă în această privință se confruntă acum cu un nivel alarmant al datoriei. Nici măcar Scandinavia cea ”securizată fiscal” nu trebuie să scape din vedere că lucrurile pot lua foarte repede o întorsătură urâtă, așa cum s-a întâmplat în cazul Irlandei.

În Irlanda, de exemplu, datoria guvernamentală raportată la PIB era de 25% în 2007, pentru ca în doar șase ani, adică anul trecut, să ajungă la peste 120%!

Rezolvarea crizei datoriilor suverane a fost privită de liderii europeni doar prin prisma creșterii fiscalității, arată cei doi economiști. Aceaste politici nu pot însă continua la nesfârșit, în condițiile în care în șapte state europene veniturile din taxe și impozite reprezintă peste 48% din PIB.

Dacă în trecut doar țările scandinave erau privite cu ochi critici din cauza fiscalității foarte ridicate și a sectoarelor publice supra-dimensionate, în momentul de față atât Franța, cât și Austria au mai mult de jumătate din economii implicate în sectorul public și finanțate prin taxe și impozite.

Cu o rată a șomajului în creștere în Europa, guvernele nu vor mai putea să apeleze pentru foarte mult timp la taxe și impozite pentru a colecta venituri la bugetele naționale, pentru simplul motiv că nu va mai avea cine să plătească.

Dacă nu se va trece la reforme structurale, singura modalitate de susținere a datoriilor guvernamentale supra-dimensionate va fi impozitarea depozitelor bancare și supra-taxarea averilor, se mai arată în studiul citat.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.