Politicile BNR pun piedici mediului de afaceri

isarescu

Politica monetară și cea legată de cursul de schimb adoptate de guvernele țărilor din centrul, estul și sudul Europei sunt doi din factorii cheie care au contribuit la criza economică și financiară cu care s-au confruntat în ultimii ani aceste țări, se arată într-o analiză a macroeconomistului englez Edward Hugh.

Astfel, decizia de a ține stabil cursul de schimb și de a nu permite monedelor naționale o devalorizare puternică a avut costurile ei, afectând mecanismele economiei la nivel de dobândă de politică monetară și rată a inflației.

Stabilitatea cursului inhibă creșterea economică

Țările care au preferat un anumit grad de stabilitate a cursului de schimb, între care se numără și România, au sacrificat mult din controlul asupra politicii monetare. Mai mult decât atât, ele s-au expus riscului unei deprecieri puternice a încrederii investitorilor în economie, odată cu apelarea la împrumuturi externe.

Fiind nevoiți să accepte valori ridicate ale inflației, ca urmare a politicii de curs, factorii de decizie din aceste țări nu au putut să facă nimic pentru sprijinirea industriilor autohtone, a căror competitivitate a început să fie subminată gradual. Lipsa exporturilor a condus la valori foarte mari ale deficitelor de cont curent, respectiv, la contracția economiei, după ce piața nu a putut să mai susțină dezechilibrul dintre exporturi și importuri. În plus, o a doua problemă a fost tendința populației de a abuza de creditele în valută.

Creditele în moneda națională, tot mai greu de obținut

Pentru a stabiliza cursul valutar, oficialitățile au fost nevoite să mențină dobânda monetară la niveluri mari, ceea ce a făcut greu accesibilă creditarea în monedele naționale, din cauza costului prea mare al creditelor.

S-a creat astfel un cerc vicios, pentru că băncile centrale nu și-au mai putut permite să lase cursul valutar să oscileze în conformitate cu regulile unei piețe libere, determinate de cerere și ofertă, pentru că o devalorizare masivă a monedelor naționale ar fi dus la incapacitatea celor care s-au împrumutat în valută de a-și mai returna creditele.

O altă abordare

De cealaltă parte, țări ca Polonia și Cehia au adoptat o politică monetară strictă, preferând în schimb să lase cursul valutar să oscileze liber. Guvernanții din cele două țări au luat decizii impuse de cerințele pieței libere și de sentimentul economic exprimat de investitorii în economiile poloneză, respectiv, cehă.

În acest fel, poziția puternică a valutelor celor două țări, câștigată pe perioada dezvoltării economice, a ajutat la reducerea presiunilor inflaționiste, în timp ce abilitatea de a reduce rapid ratele de dobândă a condus la deprecierea monedei, ceea ce a ajutat la susținerea exporturilor și la evitarea problemelor ce ar fi putut să apară o dată cu deflația.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.