Să nu faci ce spune ”popa” F.M.I.

Să nu faci ce spune ”popa” F.M.I.

”Una dintre greşelile făcute în anii ‘30 de guverne, care ar trebui evitată în contextul actualei crize, este reducerea drastică a cheltuielilor publice. Astfel, scăderea cu 12% a cheltuielilor publice de către Guvernul S.U.A., între anii 1930 şi 1932, a condus la reducerea drastică a consumului şi la creşterea cu 24% a şomajului în perioada amintită”, declara în 2009 Jeffrey Franks, reprezentantul Fondului în România, la acea vreme, în cadrul unei întâlniri cu studenții Academiei de Studii Economice din București.

România a aderat la marota euro

România a aderat la marota euro

Deși este din ce în ce mai evident că integrarea economiei românești în cea europeană a adus primeia cu precădere deservicii, iar convergența reală nu este așa de ușor de atins precum cea nominală, pentru că realitatea nu poate fi ajustată din pix, factorii de decizie politică și financiară din România continuă să prezinte aderarea la euro ca pe o prioritate exclusivă.

Guvernul se teme că prețurile ar putea să scadă prea mult

Guvernul se teme că prețurile ar putea să scadă prea mult

Creșterea accizei la carburanți în 2014 a fost o măsură luată pentru evitarea deflației, a declarat ieri ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, după un forum economic. Declarația sa a stârnit reacții aprinse din partea economiștilor, a presei de specialitate și a mediului economic, care o consideră total nepotrivită și în neconcordanță cu realitățile economice cu care se confruntă România în prezent.

Costurile prea mari cu forța de muncă amenință Franța cu dezindustrializarea

Costurile prea mari cu forța de muncă amenință Franța cu dezindustrializarea

Costurile foarte mari cu forţa de muncă, reducerea drastică a consumului pe fondul crizei economice europene şi lipsa competitivităţii au făcut ca Franţa să se confrunte în ultimii ani cu o contracţie severă a producţiei industriale. Fenomenul este atât de extins încât tot mai mulţi specialişti spun că Franţa se confruntă deja cu un proces de dezindustrializare.

Rata șomajului, paradoxul românesc

Rata șomajului, paradoxul românesc

Deși evoluția economică a fost una foarte sinuoasă în perioada 2000 – 2013, economia înregistrând atât creșteri spectaculoase, de 7-8-9%, dar și o “aterizare forțată”, de minus 6,6%, rata șomajului a fost practic decuplată de la această evoluție, ca și cum locurile de muncă nu au nicio legătură cu mediul economic și cu avansul sau, după caz, regresul produsului intern brut.