Isărescu are dubii cu privire la adoptarea forțată a euro și recomandă perioada 2021-2023

isarescu dubii euro

Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a exprimat îndoieli în legătură cu capacitatea economică a României de a adera la uniunea monetară, declarând ieri, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, că ”a apărut o schimbare de abordare în privinţa raportului costuri/beneficii”.

”România este aproape singura dintre cele cinci ţări post-comuniste care nu au aderat încă unde, din punct de vedere politic, atât preşedintele, cât şi premierul au spus că ar fi bine să aderăm în 2018. E bine că avem un consens politic, dar trebuie să fim atenţi şi la putinţa noastră de a face acest lucru”, a spus Isărescu.

El a menţionat că forţarea adoptării rapide a monedei euro poate fi periculoasă, iar abordarea fiecărui stat este mai prudentă şi mai cuprinzătoare, astfel că ”punerea casei în ordine” de fiecare ţară înainte de adoptarea euro este văzută ca o precondiţie esenţială pentru succesul procesului de extindere a zonei euro.

Astfel, guvernatorul BNR a afirmat că nu este sigur dacă România va putea suporta echivalarea preţurilor la produse, arătând că într-un magazin din Franţa, spre exemplu, preţurile în euro sunt echivalente cu cele din România în lei, respectiv de peste patru ori mai mari, iar în unele state preţurile la produsele de bază, precum pâinea, sunt chiar de şase-şapte ori mai ridicate.

Isărescu a dat ca exemplu cazul Greciei, care s-a grăbit să intre în zona euro gândindu-se la avantaje, iar la primul moment de criză mai importantă au apărut la iveală dificultăţile.

”Suntem pregătiţi să intrăm în zona euro? Vom putea să acceptăm creşterea economică, să intrăm într-un corset, oare ne va da posibilitatea să ne mişcăm? Ne împrumutăm mai ieftin sau nu cumva ne împrumutăm mai scump, cum s-a întâmplat în Spania sau Italia?”, a întrebat șeful băncii centrale.

Guvernatorul spune că România va fi pregătită teoretic în vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II) din punct de vedere al criteriilor de la Maastricht, după ce va îndeplini şi indicatorul inflaţiei, însă trebuie avut în vedere faptul că aceste criterii nu mai sunt suficiente, întrucât a apărut o schimbare de abordare în privinţa raportului costuri/beneficii.

El susţine că ar fi propice pentru intrarea în zona euro o perioadă de acalmie politică din perspectiva ciclului electoral, un astfel de interval fiind anii 2021-2023.

”Intrarea într-un bloc monetar înseamnă nu numai alt nivel de dezvoltare, ci şi de omogenitate a economiei, a societăţii, care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Într-o ţară baltică, unde populaţia o găseşti în capitală şi încă vreo două oraşe, concentraţia este foarte mare. Dacă am lua zona Bucureştiului şi Ilfovului, au un nivel de dezvoltare similar cu zona Lisabona sau Berlin. Bucureştiul s-ar putea integra foarte repede în zona euro, dar la 30 de kilometri de Bucureşti se află acest loc minunat care se numeşte Las Fierbinţi, dar la peste 100 de kilometri de Bucureşti se găsesc locuri mai puţin plăcute şi trebuie să intre şi ele în zona euro, nu numai Bucureştiul”, a adăugat Isărescu.

În opinia sa, toate aceste aspecte trebuie să fie analizate profund, pentru ca adoptarea monedei unice europene să nu implice mai multe dezavantaje decât avantaje.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.